Iubirea..

Astăzi voi scrie despre şi cu iubire.. pe albul din mine.. voi ciopli în sufletul meu cuvinte de dragoste pe care doar eu le voi înţelege.. şi pe care doar eu le voi şti.. în speranţa că ele.. îmi vor şopti ce să fac mai departe.. nu ştiu ce e iubirea.. deşi sunt convinsă că am găzduit-o.. de aşa multe ori în sufletul meu.. şi că am dăruit-o de şi mai multe ori..

Iubirea e un amalgam de blestem.. înfăşurat în dorinţă şi cusut cu pasiune.. e.. o boală a sufletului.. ce nu omoară, dar.. răneşte.. e.. cea mai divină parte a omului.. pe care niciodată nu o va putea defini.. omenirea.. e..un fel de amărăciune dulce şi sărată în acelaşi timp..e un fel de sentiment ce ucide şi salvează sufletul omului.. e un vis din aripi de fluturi.. ce hoinăresc cu miile in fiecare părticică a corpului tău.. dându-ţi senzaţia că.. atingi norii, că ştii câte stele sunt pe cer.. şi că poţi mirosi fericirea.. ea, hrănindu-ţi sufletul şi trupul..

Iubirea e.. blestemul şi binecuvântarea omenirii.. fără de care.. stelele nu ar putea sclipi.. luna ar fi mereu omorâta de lumină.. iar lacrimile din ceruri.. vor inunda suflete... ce nu vor cunoaşte niciodată şi blândeţea.. tăcerea.. dragostea şi teama.. în acelaşi timp...