Plâng..

Plâng.. plâng de dor.. de ciudă.. plâng atunci când soarta nu a fost dreaptă cu mine.. plâng de fericire.. plâng de emoţie.. plâng atunci când sunt tristă.. plâng atunci când sunt confuză.. plâng atunci când nu mă simt completă.. plâng atunci când sunt neînţeleasă şi judecată..

Cred că cel chinuitor sentiment de pe lumea aceasta este atunci când îţi plânge sufletul.. atunci când te simţi neputincios în faţa cerului.. atunci când ţi-ai da viaţa pentru ca omul drag de lângă tine.. să fie bine..

Eu am simţit neputinţa, am simţit cum sufletul mi se rupe.. am simţit cum aş vrea să plâng, să mă rog unei icoane şi să nu pot.. am simţit cum nu mă puteam dărui complet atunci când trebuia să o fac.. am simţit cum e să îţi doreşti " SĂ SIMŢI ".. şi totuşi să nu reuşeşti..

Şi toate acestea.. pentru că am fost puternică mult prea mult timp..