Nu am nevoie de prea multe pentru a fi fericită...

Azi am ajuns, cu greu, la concluzia că am nevoie de un zâmbet, de o glumă bună, de o îmbrăţişare.. de lucruri simple care te pot face să vibrezi de fericire şi nu de lucruri oficiale, programate şi gândite.. Lucrul acesta nu l-ai înţeles.. nu am nevoie de un univers.. nu am nevoie de toate cântecele din lume.. am nevoie doar de unul singur.. nu am nevoie de prea multe seri.. am nevoie doar de una singură.. nu am nevoie de prea multe zile însorite.. îmi ajunge una în care să picure şi să fie răcoare afară.. nu am nevoie decât de timpul, de afecţiunea ta necondiţionată, de respectul şi de aprecierea ta..

Asta nu aţi înţeles voi.. cei ce poate, la un moment dat mi-aţi păşit în suflet... nu vă complicaţi în amănunte, nu uitaţi esenţialul.. trăiţi prezentul şi aşteptaţi ca timpul să îşi spună cuvântul..

E aşa simplu să mă faci fericită.. încearcă doar să faci ceea ce simţi, să zâmbeşti indifent de ceea ce se petrece în sufletul tău, să ai mereu o lume a ta în care să Ne refugiem din când în când..