sâmbătă

Ucid..

 Iată-ma în aceeaşi stare,
bună de nimic şi totuşi
 chinuindu-mă să dovedesc că pot
ce nu pot face...

Poate e o chestiune de ambiţie sau ceva.. asemănător.. dar, pur şi simplu.. iar M-am rănit..şi stiu că..  eu aşa fac mereu.. ( ştii tu.. jucându-mă.. )..  dar acum e altfel..

Nu vreau să mă transform într-un monstru care îţi omoară sufletul.. pentru " a fi bine .... după un timp".. nu vreau să fiu un ucigaş de sentimente frumoase.. nu vreau să.. nu simt, să nu plâng..

Îmi ucid sufletul pentru ca alţii să fie bine..

PROST.. foarte prost .. şi totuşi.. o fac... niciodată nu am să înţeleg.. De ce !?.. poate că aşa sunt eu..

5 comentarii:

  1. Ce alta optiune crezi ca ai?

    RăspundețiȘtergere
  2. Sa ma ascund intr-un loc fara oameni :)) ?

    RăspundețiȘtergere
  3. Daca il gasesti si iti dau cuvantul meu ca nu vreau sa mai fiu "oameni", ma primesti si pe mine?;)) Nu voiam sa sune asa negativist, dar...Ai dreptate, ajungi sa iti ucizi sufletul, dar...esti tu de vina? Stii, nu e ca si cum ranile alea te-ar ajuta cu vindecarea prea tare;)) Ziceam si eu:) Nici ziua mea nu a fost cea mai buna;))(si nici prima de acest fel nu e, dar nu voiam sa par atat de negativista;;))

    RăspundețiȘtergere
  4. Nu e o chestie de negativism.. mai degraba o pot numi sinceritate.. si promit ca daca am sa gasesc un loc fara oameni.. esti prima persoana pe care am sa o anunt. Problema e ca nu traim intr-un glob de sticla si, inevitabil de lovim de banalitatea indiferentei si egoismului oamenilor.. si cred ca asta ma doare cel mai tare..

    RăspundețiȘtergere
  5. Ei bine e gresit. E total gresit sa traiesti cu asa ceva. Se spune ca normalitatea e data de majoritate, ei bine eu refuz sa ma schimb doar pentru a ma integra in masa de indolenta care ne inconjoara. Si poate acum doare, poate maine va fi la fel, dar stiu ca este imposibil ca si poimaine sa fie tot asa. Ceva o sa se schimbe la un moment dat. Daca nu am crede asta nu am mai avea niciun motiv sa ne ridicam din nou. Si eu una am luat o hotarare. Inceteaza sa imi mai pese de acum. Nu imi ucid sufletul, il protejez chiar si de el insusi daca e nevoie, cu orice pret. Pentru ca merita. Pentru ca, desi nu mi-am dat poate seama pana acum, merit. Stiu ca nu e cea mai buna alegere sa alegi sa il inchizi pentru a tine raul afara, caci bucuria ramane si ea acolo, dar e decizia mea. Nimeni nu o sa-mi ia zambetul sau veselia. Nimeni nu are puterea asta asupra mea. Eu singura am facut asta cand am uitat ca nimeni nu imi poate face rau fara sa ii dau voie. Ideea e ca meriti Lorena, deci ar trebui sa faci ce e mai bine pentru tine, nu pentru ceilalti.

    RăspundețiȘtergere