Toate cele bune sa tabarasca peste tine..;))

Am revenit..sunt din nou EU.. acel copil ciudat care vorbeste mult..acel copil ce zambeste si se bucura de lucrurile marunte..obisnuite, dar totusi speciale... sunt din nou EU... sunt din nou acel adolescent plin de vise, sperante, inconstienta cum spune mama si multa, multa munca. Toate aceste lucruri i se datoreaza unei singure persoane careia tin sa-i multumesc... unei persoane careia am inceput sa ii cunosc sufletul.. o persoana deosebita de care m-am atasat foarte repede si usor...in putin timp...o persoana cu care as putea vorbi trei zile si trei nopti fara pauze de masa. Vreau sa ii multumesc unei persoane ce imi acorda un loc special in sufletul ei.. tin sa ii multumesc unui OM.. ce intotdeauna stie sa ma faca sa zambesc indiferent cat de obosita si trista as fi.. iti multumesc Razvan pentru ca iti pierzi atat timp cu mine, pentru locul pe care mi l-am castigat in sufletul tau.. iti multumesc pentru ca esti un om minunat si ma simt onorata pentru ca am avut sansa sa te cunosc.. iti multumesc pentru prietenie, afectiune si atentie...

P.s. Am promis ca voi scrie pentru tine si sper ca am reusit prin cuvintele mele putine si neinsemnate sa iti mangai sufletul. Multumesc Razvanish >:d <

27 Octombrie..

Astazi.. voi scrie dupa lipsa mea de cateva zile... astazi este o zi foarte importanta pentru mine.. 27 Octombrie.. pentru mine reprezinta o zi in care m-am maturizat brusc si dureros... 27 Octombrie reprezinta pentru mine acel semn trimis de catre Dumnezeu ca " nu suntem nemuritori "... 27 Octombrie reprezinta ziua in care unul dintre putinii oameni ce au putut sa-mi atinga sufletul... si-a ridicat privirile catre cer si a simtit infinitatea.. divinitatea si lumina... astazi se implinesc doi ani.. de cand bunicul meu e nemuritor... stii.. vreau sa ii transmit prin aceste randuri.. ultimele lucruri pe care nu am fost in stare sa i le spun la momentul potrivit.. vreau sa imi cer iertare pentru zambetele false ce ascundeau lacrimi si durere.. zambete pe care imi doream sa le creada si sa il incurajeze.. cand era pe patul de moarte...imi cer iertare pentru faptul ca nu mergeam mai des la el... e trist ca apreciezi un lucru de abia atunci cand nu il mai ai... ii multumesc  pentru ca mi-a insuflat dragostea pentru muzica... ii multumesc pentru ca intotdeauna stia sa faca din nimic o gluma.. ii multumesc pentru ca era mereu vesel si pentru ca el credea ca va fi nemuritor... ii multumesc pentru poezia pe care mi-a spus-o.. si pe care o voi tine minte toata viata...o poezie pe care o stim doar noi doi.. ii multumesc pentru ca m-a invatat sa fac mujdei de usturoi... ii multumesc pentru ca m-a invatat ca muzica se simte.. se traieste.. mi-a spus ca muzica este cea mai nobila meserie de pe pamant... si vreau sa ii spun.. ca imi voi tine promisiunea facuta pe 27 Octombrie 2008... si voi face muzica.. indiferent de cat de mult voi munci si cat de greu imi va fi... si imi este.. nu voi renunta... asa cum si el a cantat pana in ultima clipa... Iti doresc sa fii fericit oriunde ai fi... si stiu ca esti.. simt asta.. iti doresc sa te scalzi in lumina si sa ma veghezi acolo.. undeva de sus...

P.s. Astazi trebuia sa scriu pentru si despre o alta persoana importanta din viata mea.. dar imi doream sa scriu aceste cuvinte pentru cel ce a facut si face parte din sufletul si sangele meu...

Un pic mai bine...

Da.. in seara asta pot spune ca ma simt mai bine...  poate pentru ca iesit un pic din rutina zilnica.. si am vazut ca daca vrei sa fii fericit.. poti fi si intr-o lume nefericita... daca vrei sa mergi mai departe nu conteaza cat de inalti sunt muntii.. daca vrei sa iubesti sincer, adevarat si cu toata fiinta ta.. poti iubi... daca vrei sa ierti.. vei ierta indiferent cate rani ai in suflet.. daca vrei un viitor.. il poti avea chiar daca traiesti in Romania sau in oricare alta tara.. stii.. eu acum imi doresc sa zambesc.. si chiar in acest moment am un zambet sincer pe buze.. vreau sa merg mai departe cu muzica.. chiar daca stiu ca e un vis..pe care nici luna nu il poate zari... vreau sa iubesc sincer, adevarat si cu toata fiinta mea..chiar daca poate voi suferi... nu imi pasa...vreau sa iert.. poate am sa iert ca sa pot uita mai usor.. lucruri ce ma dor.. am sa iert pentru simplul fapt ca in sufletul meu nu a existat si nici nu va exista ranchiuna, ura... si vreau sa am un viitor.. si stiu ca il voi avea.. aici sau departe de casa... am sa fac ce imi place cel mai mult pe lumea asta.. sa cant.. despre durere si veselie... oameni si timp... despre dragoste si lacrimi...

Luna..pentru cateva clipe..

As vrea sa fiu si eu luna pentru o zi... sa pot renaste de fiecare daca atunci cand soarele moare... sa pot triumfa peste cer, pamant.... univers. As vrea sa fiu inconjurata de stele... si totusi singura... as vrea sa fiu luminata si totusi sa nu ma disting in intuneric.... as vrea sa privesc si sa nu fiu privita... intotdeauna mi-am dorit sa fiu pentru o zi luna pentru ca... este regina noptii.. noaptea... visele fiecaruia stralucesc pe bolta infinitului.. langa luna... noaptea fiecare vis e o realitate.. noaptea inseamna intuneric.. iar intunericul inseamna intelepciune... as vrea ca pentru o zi... sa  ocrotesc visele ce stralucesc in intelepciune.. sa observ oamenii.. cu defecte si calitati... cu nevoi si dorinte..cu temeri si sentimente... sa fiu eu luna pentru o zi.. sa fiu singura.. si totusi incalzita si luminata de soare... sa fiu mica.. si totusi uriasa.. sa pot calatori printre vise.. si totusi EU sa nu am niciun vis.. sa fiu mangaiata si inconjurata de intelepciune.. si eu totusi sa nu o pot percepe...sa traiesc in intuneric.. dar totusi sa ma scald in lumina...iar craterele din sufletul meu.. sa nu ma faca sa sufar...as vrea sa fiu luna pentru o zi.. sa pot mangaia privirile a sute de suflete ce ma privesc.. sa pot indeplini vise si sa traiesc printre ele.. sa fiu iubita si mangaiata de soare.. sa renasc de fiecare data cand soarele este ucis... sa ma scald in sangele dulce-amarui al lui.. sa fiu singura si impacata cu lumea... sa nu cunosc nici teama.. nici panica.. nici iubirea... sa traiesc intr-o lume doar a mea in care nimeni, niciodata sa nu intre.. un loc in care sufletul meu sa poata... fi liber...

Ploua..peste inima mea

Ploua... stii.. mie imi place foarte mult cand vad apa clipocind deasupra pamantului... imi place sa aud ecoul apei in vazduh.. iubesc ploaia... imi place sa stau afara.. si sa privesc.. sa aud si sa simt racoarea.. blandetea si divinitatea ploii... ador sa vad stropii din lumina.. din Dumnezeu dezmierdand frunzele.. prea putine si prea lipsite de viata... sa vad picaturile din infinit intrand in pamantul rece si gol... imi place sa privesc dantela ce imi cuprinde privirea..sufletul si fiecare particica a trupului meu.. fara valoare... imi place sa vad lumina ce coboara din inima lui Dumnezeu... sfasiind cerul..stelele.. suflete.. imi place sa aud strigatele cerului sfasiat de lumina... imi place sa aud norii vuind deasupra mea...imi place sa prind in palma lacrimile.. poate ale lui Dumnezeu.. poate ale norilor.. poate ale  lunii.. poate ale sufletelor.. poate ale  intreg universului... ploaia leaga viata spirituala de cea pamanteasca.. leaga cerul de pamant si... divinitatea de omenire...