Şi nu s-au unit..

Şi plouă.. şi îmi e dor de tine.

M-am îmbătat cu vise. Am ales drumul cel mai scurt spre fericire.. iar fericirea  aia nu îmi oferea nimic altceva decât sentimentul de " trebuie pentru că merit..".. şi nu am meritat..

Am plecat din tine.. şi în acel moment am rămas fără busolă în drumul meu.. am rămas speriată, rănită.. panicată.. şi nu ştiam încotro să o apuc.. aşa că te-am ales pe Tine.. să mă îndrumi.. PROST.. nici măcar nu ne aflam pe acelaşi drum.. şi totuşi m-ai ghidat.. până am ajuns în momentul când trebuia să decidem dacă drumurile noastre se vor uni.. şi nu s-au unit..

Şi nu s-au unit.. pentru că motivul zâmbetului pentru noi nu era acelaşi.. motivul iubirii.. ( poate e un pic cam mult spus iubire..).. nu era acelaşi.. ţelurile nu erau aceleaşi..

Ne-am jucat. Păcat că pentru mine nu a fost o joacă. Păcat că am pus suflet.. păcat că nu am fost indiferentă.. păcat că am mai jucat jocul ăsta şi că tot nu i-am învăţat regulile. Poate pentru tine a fost mai uşor..

Şi cât despre compromisuri.. nu am de gând să le fac. Nu am de gând să îmi mai petrec vreo secundă din viaţă cu oameni mediocri, cu oameni fără suflet şi cu oameni lipsiţi de trăiri.