Din nou... visez:))

Prima zi de toamna... am asteptat mult sa vad natura murind sub privirile mele... sa simt vantul intrandu-mi sub piele... sa aud vuietul surd printre crengi... sa ma simt din nou... neinsemnata si fragila... Vreau sa zbor ca pasarile... intr-o lume poate mai buna... poate mai simpla... poate mai magica... sa pot simti norii deasupra mea... sa pot simti soarele stralucind pe pielea mea de diamant... sa pot avea libertatea in maini ... sa pot clipi.. iar visul sa nu se termine. Sa ma odihnesc alaturi de ingeri... si sa cant alaturi de vant... sa ma las admirata de soare... si alintata de luna... certata de ploaie si ... atat. Sa am simplitatea, moartea si iubirea in maini si sa le pot admira la infinit... sa ma las iubita si ocrotita .... de soare, luna si stele. As vrea sa ... ma trezesc din vis... dar e atat de dulce si amarui in acelasi timp... incat ma vrajeste fara ca eu sa am vreun cuvant de zis.... ma face sa ma las uitata pe un nor... departe de oameni, lucruri si  pamant...  sa pot simti doar dragoste si ... atat....